Pentru (re)împădurirea Moldovei
Își doresc să lase moștenire o țară înfloritoare cu un ecosistem sustenabil și durabil, iar zilnic dedică timp și efort pentru a atinge acest scop. Echipa ARBORETUM.LIVE, formată din tineri entuziaști și specialiști din diverse domenii, își propune să creeze o comunitate regională pentru restabilirea ecosistemelor locale prin împădurire. Pentru că, spun ei, împădurirea este metoda cea mai ieftină, eficientă, durabilă și cu acțiune complexă, la multiple nivele.
natura.md
Dec 19, 2019 04:52
2673
0
ARBORETUM.LIVE este un proiect non-profit al asociației LuRenOm, dar „oricine își dorește să se implice este binevenit și poate deveni parte a acestei mișcări ecologice”, spune Andrei Bîtca, unul din fondatorii proiectului. Andrei și colegul său Alexandru Sainsus susțin că la baza creării proiectului ARBORETUM.LIVE stă înțelegerea faptului că ecosistemele din țara noastră degradează, iar natura este pe cale să atingă punctul din care va fi imposibilă restabilirea sau regenerarea ei.
„În prezent, noi acționăm exclusiv în bază de voluntariat, dar mizăm pe implicarea largă a antreprenorilor, companiilor, fondurilor naționale și internaționale care vizează finanțarea măsurilor ecologice”, spun colegii. Ei și-au propus să stimuleze apariția noilor copaci și noilor păduri și să schimbe atitudinea societății față de mediul înconjurător.
Plantarea puieților cu rădăcina protejată – o rată de prindere practic de 100%
În acest scop, ARBORETUM.LIVE promovează creșterea și plantarea puieților cu „sistemul de rădăcină protejată”, metodă care are mai multe avantaje decât plantarea tradițională și nu presupune excavarea puietului. Andrei Bâtcă spune că metoda rădăcinii protejate este de fapt cea a creșterii puieților în ghiveci, similar cu creșterea florilor de cameră. „Puietul, sămânța puietului abia încolțit, se așează într-un ghiveci, unde rădăcina se formează după forma ghiveciului, în felul acesta, rădăcina centrală rămâne integră și atunci când copăcelul este plantat la locul lui permanent, el se plantează cu tot cu bolul rădăcinii în întregime, respectiv rădăcina centrală își continuă creșterea și asta ne oferă, o rată de prindere care tinde spre o sută de procente”, afirmă Andrei. Printre avantajele acestei metode se numără: posibilitatea de a planta copaci practic anul împrejur, o durată de viață a copacilor mai mare, concentrație crescută de microelemente, de substanțe biologic active, în frunze, în fructe, în flori… „Avantajele sunt mult mai multe decât efortul suplimentar pe care trebuie să-l depunem pentru a crește copăcelul”, mai spune tânărul.
Tinerii au și o pepinieră unde doritorii pot găsi diferite tipuri de arbori atât cu rădăcina protejată, cât și cu rădăcină deschisă. „Ne specializăm pe plantele rare în R. Moldova, dar care au un potențial economic mai ridicat și respectiv în beneficiul agricultorilor sau persoanelor care sunt orientate spre obținerea unei valori adăugate din plantările forestiere pe care le realizează. Actualmente, avem posibilitatea să creștem din sămânță peste cinci mii de specii”, afirmă Alexandru Sainsus, unul din co-fondatorii proiectului.
Pentru organizații, a fost creat proiectul Pădurea Corporativă (Forest-as-a-Service), prin care orice organizație își poate crește propria ei pădure, plantând puieții împreună cu angajații ca să beneficieze, la propriu de bunurile pe care ni le oferă pădurea: fructe, nucușoare, spațiu de odihnă, recreere.
12 la sută din teritoriul țării, acoperite cu păduri
Potrivit Agenției Moldsilva, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de proprietari privaţi. În același timp, Strategia de dezvoltare durabilă a fondului forestier, aprobată în 2001, prevedea creşterea gradului de împădurire a teritoriului Republicii Moldova cu 15%, până în 2020. Iar, potrivit Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, până în 2020 sunt preconizate un volum total al lucrărilor de regenerare a pădurii de 95118 hectare.
Cristina STRATON
Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.
Susține Natura.md: Devino Patron!
