Recea, vatră seculară
Din Strășeni spre nord-vest, traversând satul Ghelăuza și urcând spre vârful dealului plin de salcâmi, în fața ochilor ți se deschide în o vale adâncă, în care este așezat satul Recea.
Se spune că în această vatră se locuiește de demult. Când Moldova era sub stăpânirea Imperiului Otoman, pământenii noștrii plăteau tribut turcilor. Cel mai dureros era tributul de sânge. În fiecare an turcii cereau un anumit număr de tineri și copii. Pentru a scăpa de acest tribut josnic, de jaful turcilor și al tătarilor, câteva familii de moldoveni s-au retras în codrii seculari. Acolo, în inima pădurii, într-o lăsătura de sub deal, au găsit un izvor. Apa limpede și rece i-a determinat să se oprească aici pentru veșnicie. Și astăzi mai este izvorul de unde cândva și-a luat începutul așezarea noastră.
Satul Recea este situat în Podișul Moldovei centrale, între două coline. Relieful este deluros, fragmentat de văi adânci și hârtoape, cu versanți abrupți pe care se dezvoltă alunecări de teren. Regiunea cuprinde păduri de stejar, salcâm, cu o vegetație caracteristică zonei de silvostepă, soluri cenușii tipice, molice, brune. Pe teritoriul satului curg două râulețe: Tighil și Ichel.
Satul se mărginește cu localitățile: Tătărești, Zubrești, Greblești, Saca și Ghelăuza.
Prima aterstare documentară a satului datează cu anul 1754. Istoria localității Recea este adunată în sălile Muzeului istoric-etnografic „Gavril Drăguțan”. Edificiul poartă numele celui care a înființat muzeul – în 1959 –, profesorul de matematică, Gavril Drăguțan. Acesta a studiat istoria localității, a adunat de la consăteni obiecte de uz casnic valoroase, forografii de epocă etc. Cel mai vechi exponat datează cu anul 1500. Unele exponate sunt râvnite și de Muzeul Național de Istorie și Arheologie. După ce au plecat din viață toți membrii familiei Drăguțan, muzeul a rămas în grija satului.
Personalități ale satului Recea:
Tudor Slănină – fost ministru al comertului;
Ion Codreanu – director S.A „Proiectconservice”;
Inesa Stratulat – interpretă;
Nina Schihco (Căpățină) – scriitoare.
Domnica CHEPTENE, eleva clasei XII „B”,
Liceul Teoretic „M. Eminescu”, or. Strășeni,
publicat în revista NATURA, februarie 2019
Susține Natura.md: Devino Patron!