Resurse, nu gunoi. De ce nu trebuie să ardem frunzele
Ecopresa.md, cu ajutorul Gabrielei Isac, activistă de mediu și una dintre fondatoarele inițiativei Seed it Forward, va încerca să explice de ce frunzele nu sunt gunoi și ce putem face cu ele pentru a aduce un beneficiu pentru natură. Pentru a explica importanța frunzelor în circuitul natural, Gabriela amintește de pădure, unde nimeni nu colectează frunzele, în schimb solul are un strat de protecție și are o fertilitate mai mare.
natura.md
Oct 22, 2021 05:11
2730
0
Frunzele – o plapumă naturală pentru sol
„Fără frunze circuitul natural se dezechilibrează și apar probleme – de la scăderea populației faunei benefice până la degradarea solului”, explică tânăra. Potrivit ei, frunzele au mai multe funcții în natură:
– Oferă adăpost de iarnă pentru insecte și animale mici, de exemplu: arici, buburuze;
– Sporesc capacitatea solului de a reține apa;
– Protejează solul și rădăcinile de îngheț și secetă;
– Hrănesc și adăpostesc fauna microbiană;
– Sunt o sursă de nutrienți importanți.
Frunzele pot fi folosite ca „mulci” - o plapumă naturală pentru sol care menține umiditatea în sol, previne eroziunea, menține solul afânat și hrănește viața din sol, respectiv și plantele. Acestea pot fi adăugate în compost și vor deveni un îngrășământ prețios.
Pentru a grăbi compostarea (la trei luni), poate fi făcut un compost fierbinte. Acesta se face mai rapid decât unul obișnuit, și potrivit Gabrielei, distruge dăunătorii, agenții patogeni și semințele. Pentru a obține un compost fierbinte urmați pașii:
– Faceți o movilă de cel puțin 1m3;
– Adăugați deșeuri alimentare, gunoi de grajd sau alte surse de azot;
– Amestecați periodic, umeziți sau acoperiți după necesitate, păstrând temperatura compostului de 55-65 de grade Celsius.
Un alt tip de compost e „mucegaiul de frunze”. Acesta este prelucrat de ciuperci și perioada de descompunere durează până la doi ani. Totodată, frunzele le puteți pune:
– În jurul florilor și culturilor perene, pentru a le ajuta să ierneze;
– Deasupra rădăcinoaselor – sfeclă, ridiche, morcov – se vor păstra proaspete în sol;
– Deasupra culturilor plantate de cu toamnă – usturoi, ceapă, ridiche etc. – în așa mod ele n-o să răsară mai devreme;
– Peste păturile goale – solul va fi mai bogat și afânat;
– În jurul răsadurilor pentru a le proteja de buruieni.
Arderea frunzelor – o practică nocivă
Deși se pedepsește prin amenzi, arderea resturilor vegetale este practicată la sate și în orașe. Pentru a spori gradul de conștientizare, autoritățile de mediu atenționează cetățenii că incendiile de vegetaţie reprezintă un pericol pentru sănătate, bunuri materiale și mediu. În rezultatul arderii frunzelor, miriștilor, vegetaţiei uscate și resturilor vegetale, în stratul de aer de la suprafaţa solului se elimină substanțe toxice precum: monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile și dioxinele, cei mai oxici și periculoși compuși organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar și în microcantităţi, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecțiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului. De asemenea, pătrunzând în apele de la suprafață substanțele nocive afectează și întreg mediul înconjurător.
Sursă foto: pagina de de Facebook Seed It Forward
Totodată, arderea vegetaţiei uscate provoacă și efecte negative asupra solului, distrugând microfauna folositoare de la suprafaţa solului. Un alt efect negativ cauzat de aceste arderi îl reprezintă
evaporarea apei din stratul superior al solului, prin crăpăturile rezultate pierzându-se și apa din adâncime.
Persoanele care vor arde frunzele și deșeurile menajere, vor fi sancționate conform Codului Contravenţional, art. 154. Astfel, persoanele fizice se aleg cu amendă în mărime de la 600 până la
1200 de lei, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore, iar persoanelor juridice li se aplică o amendă în mărime de la 4.500 până la 9.000 de lei.
Ruxanda LUCA
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 356
Susține Natura.md: Devino Patron!
