Risc de corupție și furt de nisip sub paravanul navigației pe râurile interne

Sub pretextul transporturilor de mărfuri cerealiere, punând interesele economice mai protecția mediului, grupurile de interese s-au activizat și cer permisiunea extragerii de nisip și prundiș din râuri, pentru a le face navigabile. Mai mult, se solicită ca lucrările de curățare a șenalului navigabil și amenajare a cheiurilor temporare să fie permisă fără evaluarea impactului asupra mediului înconjurător și fără expertiza ecologică de stat. Acestea și alte modificări au fost incluse de deputatul PAS Vladimir Bolea într-o inițiativă legislativă, înregistrată în Parlament la 10 mai curent, care a stârnit critici din partea experților de mediu.

Extragerea de nisip, o veche tentație 

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, a declarat că inițiativa legislativă este un proiect vechi, al hoților de nisip. Or, de câteva decenii cineva încearcă să devină „stăpân” pe Nistru și Prut, iar sub pretextul așa-numitei navigații să scoată necontrolat nisip și prundiș. „Mie mi se pare cel puțin ridicol să vorbim despre o flotă fluvială în Republica Moldova fără să vedem un concept. Înainte ca să vorbim despre o eventuală flotă fluvială, căreia îi trebuie un șenal, o anumită adâncime a râului, noi vrem să vedem cum o să arate această flotă fluvială uriașă pe care și-o dorește nu știu cine. Repet, aici nu este vorba despre navigație, ci strict despre nisipul, pietrișul și tot ceea ce numim aluviuni, care să fie scoase din albia Nistrului și Prutului și să se vândă la negru”, susține Alecu Reniță, membru al Grupului de lucru nr. 3 „Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică” al Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a Uniunii Europene.

În opinia sa, inițiativa legislativă este un camuflaj, o fumigenă, care va duce până la urmă la distrugerea și degradarea Nistrului și a Prutului. „Nu o să câștige nimic nici fermierii, nici producția agricolă, nici transportul, dar o să câștige trei-patru clanuri care acum fac presiuni uriașe chipurile să lanseze navigația pe aceste două râuri, a căror menire este una singură – să asigure populația cu apă. Rămânem cu speranța că vocea noastră nu va suna în pustiu și va fi auzită în primul rând de către cei de la guvernare”, a menționat ecologistul Alecu Reniță.

Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova a declarat că acest proiect de lege nu trebuie să aibă sorţi de izbândă şi trebuie aruncat la coşul de gunoi. „Nici economia Republicii Moldova, nici tot ceea ce înseamnă ecologia sau interese naţionale nu au de câştigat în urma promovării unui asemenea proiect de lege, care trebuie să recunosc apare cam la fiecare schimbare a puterii în Moldova. Este un proiect de lege care vine din subteranele economiei tenebre. Este un proiect pe care îl aduc nişte clanuri pe care noi nu le cunoaştem direct, dar care încearcă de fiecare dată să testeze şi ecologiştii, dar şi puterea care trebuie să ia în final o decizie”, a mai spus expertul de mediu.

Republica Moldova are o lege a transportului naval intern, adoptată în 2013, fără a ține cont de aspectele de mediu. Acum zece ani, ecologiștii solicitau ca orice lucrare de curățare a șenalului navigabil să includă obligatoriu returnarea nisipului și prundișului extras din râuri și plasarea aluviunilor în amonte și în albia minoră. De asemenea, să fie interzisă comercializarea nisipului și prundișului scoase din râuri. Din păcate, nici una dintre cerințe nu a fost inclusă în legea transportului naval intern. 

„Asistăm la o reluare a presiunilor din partea grupurilor de interese, la plasarea aspectelor economice mai presus de protecția mediului. Nisipul și prundișul sunt filtrele naturale ale apei din râuri, acelei ape pe care o consumăm la Chișinău și în alte localități riverane. Pe termen mediu și lung, această practică va duce la degradarea calității apei, creșterea costurilor de filtrare, distrugerea ecosistemului și, implicit, se va răsfrânge asupra bugetului public și al fiecărui cetățean”, declarat la conferința de presă Lilia Curchi, coordonatoarea locală a Grupului de lucru nr. 3 „Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică”.

Din nou: interesele economice, mai presus de mediu și sănătate

Directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi, a menționat că proiectul de lege propus de deputatul Vladimir Bolea prevede utilizarea pe scară largă a zonei de protecție a râurilor Nistru și Prut pentru activitatea economică – construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea, pentru exportul de culturi și alte mărfuri și transport, și al pasagerilor. În acest sens, inițiativa propune renunțarea la procedurile de expertiză de mediu și evaluare a impactului asupra mediului pentru toate activitățile de curățire a șenalului navigabil și amenajare a cheiurilor temporare. „Eu nu spun că a fost intenția domnului Bolea sau că dlui se ocupă cu corupția, dar este vorba că domnul Bolea a fost utilizat de unele grupuri mafiotice pentru a promova interesele lor, deoarece interesul principal este evident – extragerea nisipului și prundișului pentru vânzare”, a declarat Ilia Trombițchi.

Ecologistul a enumerat mai multe consecințe ale inițiativei legislative care este în mod clar total contra mediului: ruperea tăcerii în timpul sezonului de reproducere a peştilor, inclusiv folosirea ambarcaţiunilor cu motor pe apă în perioada de depunere a icrelor, defrişarea vegetaţiei riverane, extragerea nisipului şi pietrişului şi alte activităţi non-ecologice. O altă îngrijorare ține de faptul că, prin prezentul proiect de lege, nisipul şi pietrişul extrase din albiile minore ale râurilor sunt scoase din sfera de aplicare a Codului Subsolului, iar soarta lor ulterioară nu este determinată de lege.

Participanții la conferința de presă au făcut apel către autorul inițiativei, deputatul Vladimir Bolea, să renunțe la proiect, întrucât acesta este total anti-ecologic. De asemenea, a fost rugată și comisia parlamentară de profil ca să nu avizeze pozitiv proiectul de lege, în condițiile în care, spre regret, trei comisii deja l-au avizat. 

O declarație în adresa conducerii statului

La 7 iunie, membrii Grupului de lucru nr. 3 „Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică” și membrii Consiliului Național al ONG-urilor de Mediu, au transmis o Declarație în adresa Președintei Republicii Moldova, dna Maia Sandu; Președintelui Parlamentului Republicii Moldovei, dl Igor Grosu; Prim-ministrei Republicii Moldova, dna Natalia Gavrilița; Ministrei Mediului, dna Iuliana Cantaragiu. Semnatarii se arată îngrijorați de propunerea de utilizare economică pe scară largă a zonei de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre, și râului Prut, care anterior era protejată prin lege. De asemenea, fără precedent este propunerea ca construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru exportul de culturi și alte mărfuri și transport, și al pasagerilor să aibă loc fără expertiză de mediu și evaluare a impactului asupra mediului.

Agenții economici vor fi scutiți de compensarea daunelor aduse mediului, ceea ce înseamnă că principiul ONU „poluatorul plătește” nu se va aplica. În acest context, autorii Declarației atrag atenția că în Republica Moldova există o metodologie aprobată, publicată în „Monitorul Oficial” și aplicată pentru evaluarea economică a impactului unor lucrări de acest gen asupra resurselor naturale piscicole. Mai mult, această practică a existat și în timpul sovietic.

Proiectul de lege nu ține cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii și de scăderea continuă a apei din râuri și vizează, de fapt, extragerea și vânzarea nisipului și pietrișului sub pretextului dezvoltării navigației, care nu poate fi eficientă în aceste condiţii naturale, se arată în aceeași Declarație. În plus, după cum reiese din nota de informare a deputatului Bolea, punerea în aplicare a legii necesită investiții bugetare semnificative, iar o soluție ar fi vânzarea de nisip și prundiș - o activitate coruptă binecunoscută. La fel, nu este luat în considerație faptul că din cauza construcției de hidrocentrale pe râuri, scurgerea solidă de nisip și pietriș a fost oprită. Prin urmare, extragerea lor va duce la colmatarea râurilor și la pierderea biodiversității, la pierderea capacității râurilor de a se autopurifica, ceea ce va determina creșterea prețurilor la pregătirea apei pentru băut și reducerea funcției de recreare a râurilor.

Potrivit autorilor Declarației, proiectul de lege nu poate fi îmbunătățit prin căutarea de compromisuri și trebuie respins, întrucât se bazează inițial pe presupuneri false cu privire la posibilitatea dezvoltării navigației cu drepturi depline pe Nistru și Prut în condițiile hidrologice actuale.

În avizul la proiectul de lege, Centrul Național Anticorupție  (CAN) menționează că toate lucrările ce țin de amenajarea cheiurilor temporare, precum și lucrările de menținere a șenalului navigabil, urmează să fie permise numai în baza acordului de mediu sau, după caz, în baza avizului expertizei ecologice de stat, cu respectarea condițiilor și măsurilor de protecție a mediului.

„Concomitent, proiectul urmează a fi supus expertizei ecologice, care să asigure minimizarea impactului asupra mediului înconjurător prin aprobarea proiectului respectiv”, menționează CNA în raportul său de expertiză.

Proiectul de lege nu a fost avizat de Guvern, până la data publicării articolului. De asemenea, deputatul PAS Vladimir Bolea, nu a venit cu nicio replică la Declarația ecologiștilor. 

Lilia CURCHI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 364

Articol realizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu sprijinul financiar al Suediei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei. 

Susține Natura.md: Devino Patron!