Scrisoare deschisă către Guvern din partea locuitorilor Sloboziei Mari: Lacul Beleu e pe cale de dispariție și trebuie salvat

„Ne este drag Beleul nostru – lacul care ne-a legănat copilăria și visele noastre cele mai frumoase. Am vrea cu toții să-l știm mereu viguros și durabil. În prezent, însă, Beleul a ajuns în pericol de dispariție. Trebuie să ne implicăm cu toții, să-l ocrotim cum putem pentru ca Beleul să dăinuie peste secole și milenii spre bucuria generațiilor viitoare.”

Cu drag,
al vostru Valeriu Culev, președinte al Asociației Obștești ,,Baștina Mea – Slobozia Mare”

Lacul Beleu - nucleul Rezervației biosferei „Prutul de Jos”. Foto: Alecu Reniță

***************************************************************************

Către Guvernul Republicii Moldova,
Doamnei Natalia Gavrilița, prim-ministru

Scrisoare deschisă a locuitorilor satului Slobozia Mare, r-l Cahul: 
Lacul Beleu - patrimoniu natural național - e pe cale de dispariție și trebuie salvat

Lacul Beleu, parte componentă a Rezervației Științifice „Prutul de Jos” şi parte componentă a Rezervaţiei Biosferice Delta Dunării, este situat în cursul inferior al Prutului, între localitățile Slobozia Mare și Văleni și este un relict al limanelor Dunării apărut acum 5-6 mii de ani.

Suprafața medie a oglinzii lacului este de 6,26 km², volumul de apă e de 8,39 mln m3. Lungimea lacului este de 5 km, lățimea – 2 km, adîncimea medie - 0,5-1,5 m, adîncimea maximă fiind de 2,5 m. Nivelul apei din lac depinde de revărsările şi viiturile de primăvară şi vară ale Dunării şi Prutului. În anii secetoşi nivelul apei scade simţitor. În anul 1990 lacul Beleu a secat, apa a dispărut din lac.

În prezent apa ajunge în Beleu prin gârla Manolescu, preponderent, iar în timpul viiturilor mari şi prin gârla Popovici. Apa se scurge din lac prin două gârle: Rotaru şi Nevodului.

Lacul Beleu şi împrejurimile lui constituie o suprafaţă unică deosebit de valoroasă pentru conservarea biodiversităţii. Au fost evidenţiate 315 specii de plante vasculare, 41 specii de mamifere, 220 specii de păsări, 7 specii de reptile, 9 specii de amfibieni şi 42 specii de peşti. Acest spațiu este un rai al păsărilor, peștilor și plantelor.

Pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus). Foto: Lucian Reniță

Pentru a proteja acest colţ important al naturii și a asigura studieriea florei și faunei, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.209 din 23 aprilie 1991 a fost creată Rezervaţia de Stat „Prutul de Jos”, în baza lacului Beleu şi împrejurimilor lui pe o suprafaţă de 1691 ha. În anul 2001 au fost atribuite încă 64 ha, astfel că suprafaţa actuală a Rezervaţiei de stat „Prutul de Jos” constituie 1755,4 ha. În anul 1998 conform „Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat” prin Hotărârea Parlamentului R.Moldova nr.1538-XIII din 25.02.98 i s-a acordat statutul de rezervaţie ştiinţifică. În anul 2018 a fost inclusă în cadrul Rezervaţiei Biosferice Delta Dunării. Aşadar Lacul Beleu şi împrejurimile lui, făcând parte din Rezervaţia de Stat „Prutul de Jos”, actualmente deţine: statut de Rezervaţie Ştiinţifică, statut de zonă umedă de importanță internațională, protejată prin Convenţia Ramsar, statut de Rezervaţie Biosferică, care solicită imperios să se întreprindă măsuri care ar proteja biodiversitatea, apele şi alţi componenţi ai naturii lacului Beleu.

Dar de fapt ce se întâmplă: Guvernul Republicii Moldova a aprobat în 1995 un acord concesional cu compania americană „Redeco LTD”, care a început explorarea hidrocarburilor din Rezervația „Prutul de Jos”. În lacul Beleu au fost create platforme (de mărimea 40 m² fiecare), care reprezentau insuliţe artificiale de pământ pe care erau instalate blocuri de beton armat, cu spaţii între ele. De la fiecare platformă spre uscat au fost construite drumuri de acces. Petrolul se extrăgea din zona strict protejată şi din zona de protecţie a Rezervaţiei şi se turna în cisterne. La extragerea petrolului se foloseau tehnologii primitive. Utilajele de extragere şi transportare a petrolului erau murdare, neacoperite şi precipitaţiile atmosferice duceau petrolul în apele lacului Beleu. Pentru a proteja lacul Beleu de petrol nu se întreprindeau măsuri eficiente.

La 25 iulie 2002 Parlamentul RM a adoptat o rectificare la Legea „Cu privire la fondul zonelor naturale protejate de stat”, dând undă verde companiei „Redeco” pentru exploatări petroliere! În 2007 drepturile petroliștilor americani au trecut la compania „Valiexchimp”, însă acest lucru nu a ameliorat situația.

Acum pe teritoriul Rezervaţiei „Prutul de Jos” există 21 de sonde de petrol, dintre care 18 sunt funcționale. Lunar, din acestea se extrag circa o mie de tone de petrol și 10–12 mii de metri cubi de gaze naturale. O parte din sondele de extragere a petrolului au fost instalate în zona strict protejată. Câteva sunt în apropiere de locuri unde cuibăresc multe specii de păsări şi alte vietăţi. În timpul instalării sondelor se fac drumuri de acces, baraje ş. a. S-au adus mari cantităţi de sol care în mare parte a fost spălat şi a fost dus în lacul Beleu. Petroliştii nu respectă reguli elementare de protecţie a mediului natural şi practic au vandalizat o mare porțiune din partea de nord-vest a lacului Beleu. Compania locală „Valiexchimp” nu a investit pentru a îmbunătăţi starea ecologică în Rezervaţia „Prutul de Jos”. Gestionarii acestor sonde nu plătesc nici impozite la stat, nici impozite locale satelor Slobozia Mare şi Văleni.

S-a constatat că unul din principalii factori care a dus la mâlirea lacului Beleu a fost procesul de colmatare. Până în anii 1935-1938 procesul de colmatare aproape că nu era exprimat, deoarece lacul se alimenta cu apă doar în perioada inundaţiilor, apa intrând în lac contra scurgerii prin intermediul gârlelor Rotaru şi Nevodului. În acele vremuri nivelul apei în lacul Beleu era de 7-8 metri. În anii 1938-1944 a fost săpată Gârla Manolescu (boier căruia îi aparţineau aceste pământuri). Lucrări de lărgire a gârlei Manolescu s-au efectuat și în anii 60 ai secolului XX, scopul fiind de a atrage mai mult peşte din râul Prut în lacul Beleu. După săparea gârlei Manolescu procesele de colmatare s-au intensificat. Această construcţie hidrotehnică a fost cauza multor schimbări esenţiale în compoziţia şi structura ecosistemului acvatic al lacului Beleu. Lacul Beleu practic s-a înămolit. S-au extins suprafeţele de răchitişuri şi sălcişuri, au dispărut insulele plutitoare, plaurii. Cu dispariţia acestor insuliţe au dispărut şi multe specii de plante şi animale. Procesul de degradare a lacului Beleu continuă şi în zilele noastre.

Savanţii au constatat că dacă procesul de colmatare nu va fi stopat lacul Beleu se va înnămoli. Tendinţa de reducere a suprafeţelor acvatice va creşte în continuare. Procesul de acaparare a suprafeţelor acvatice de către răchitişuri şi sălcişuri continuă şi va continua şi în viitor, deoarece instituţiile statale până în prezent nu au luat nici o măsură pentru a stopa aceste procese de degradare a lacului Beleu. Astfel lacul Beleu ar putea dispărea. Acest spaţiu ar putea fi acoperit cu răchitişuri şi sălcişuri, pe alocuri cu stufărişuri. Vor dispărea stolurile de păsări, nuferii, plutica şi multe alte specii de plante şi animale caracteristice spaţiului acvatic şi palustru. Va dispărea frumuseţea acestor locuri.

Noi, locuitorii satului Slobozia Mare, considerăm că situaţia ecologică a lacului Beleu este precară, iar instituţiile statale trebuie să elaboreze urgent un set de măsuri care ar reduce degradarea Beleului. În legătură cu situaţia creată, ne angajăm să ocrotim lacul în măsura posibilităților noastre și cerem ca instituţiile statului să întreprindă măsuri urgente pentru a stopa degradarea lacului Beleu.

Peisaj de la Prutul de Jos. Foto: Alecu Reniță

Cerem Guvernului Republicii Moldova:

1. Să elaboreze un set de măsuri pentru a stopa înămolirea lacului Beleu. Pentru a evita dispariţia apei sau reducerea nivelului apei în lacul Beleu, să elaboreze măsuri pentru reţinerea apei în lac. Una din măsuri ar putea fi construirea unor ecluze la ieşirea apei din lacul Beleu și adâncirea lui.
2. Să impună Compania „Valiexchimp” să amelioreze urgent situaţia ecologică în zona de extaragere a petrolului, să modernizeze tehnologiile de extragere a petrolului și să nu mai construiască alte sonde de extragere a petrolului. Întrucât zona de extragere a petrolului se află pe pământurile satelor Slobozia Mare şi Văleni, o cotă parte a venitului de la extragerea petrolului să fie dată satelor respective.
3. Să elaboreze un set de măsuri pentru ca zona lacului Beleu să fie amenajată pentru odihna populaţiei.
4. Să includă măsurile de salvare a lacului Beleu în Planul de acțiuni pentru realizarea Programului de activitate al Guvernului ,,Moldova vremurilor bune”. (La capitolul Protecția mediului, Programul de activitate al Guvernului prevede și ,,Crearea condițiilor pentru conservarea diversității biologice, habitatelor și ecosistemelor, prin consolidarea gestionării ariilor protejate, acestea fiind importante pentru menținerea proceselor de regenerare a resurselor naturale). Considerăm că măsurile de salvgardare a lacului Beleu pot constitui subiectul unui vast proiect european transfrontalier.

SEMNATARI:

Valentina Carastan, primar de Slobozia Mare

Valeriu Culev, președinte al Asociației Obștești „Baștina Mea – Slobozia Mare”

Svetlana Tecuci, director executiv al Asociației „Baștina Mea – Slobozia Mare”

Gheorghe Postolache, doctor habilitat în biologie, cercetător științific, autorul monografiei despre lacul Beleu

Petru Chiriac,

Tudor Carastan,

Nicolae Creciun,

Vasile Saghin,

Vasile Plăcintă

Nicolae Jantic,

Dumitru Pasat,

Ana Lucia Culev,

Viorica Paladi,

Victor Șchiopu

și alți slobozeni de pretutindeni...

Susține Natura.md: Devino Patron!