Devino Patron!

Scrisoare viitorului student în România

Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe uşor şi rusul. (Grigore VIERU)

Scrisoare viitorului student în România
Fotografie simbol. Sursă: www. diez.md

Salut, Studentule!

Te rog să fii atent că nu te-am salutat nici cu privet, nici măcar cu zdarova. Știu, ești încă  entuziasmat și nu-ți vine să crezi că ai fost admis la una din universitățile din România.

Am decis să-ți scriu pentru că, de-a lungul timpului, am observat cum venind în România, da, da, în România și nu la România, unii uită cam unde sunt, ce fac și ce vorbesc. Să zicem că această
scrisoare e un fel de îndrumător de la sora ta mai mare, basarabeancă și ea.

Au rămas zile numărate până când îți vei pregăti bagajul pentru a începe un nou capitol. Probabil vei pleca spre căminul universității cu microbuzul, nu cu rutiera, și nici cu marșrutca, acestea din urmă ar fi bine să le lași acasă, la fel și toate cuvintele care nu sunt nici în română, și nici măcar în rusă.

Hai să-ți spun ceva, să știi că nu e cool, și nici ciotka, și nici clasna să vorbești în limba rusă cu amicii tăi basarabeni pe culoarele universității, știind că nu te înțeleg și ceilalți studenți. Tu cum te-ai simți dacă colegii tăi ar vorbi în japoneză intenționat pentru ca tu să nu înțelegi nimic și pe lângă asta ar râde în hohote? Vezi, cam așa se simt și colegii tăi născuți în România. Ar fi frumos să îi respecți pentru că te-au acceptat și primit alături de ei fără să îți ceară absolut nimic. Și cămin ai primit, și studii fără taxe, și gratuități, și reduceri la muzee, concerte etc. Și, în plus, tu știi că părinții colegilor tăi plătesc taxe în România, exact cum și ai tăi părinți plătesc taxe în Republica Moldova, și, să vezi, din aceste taxe, din banii lor tu înveți acolo, gratuit?! Nu ți-ar părea drăguț și de bun simț să îi respecți?

Ar trebui ca înainte să-ți faci bagajul propriu-zis să îți faci și un bagaj de cuvinte noi, cuvinte românești. A, dar eu știu limba română! O să-mi zici tu. Perfect, îți răspund eu. Dar totuși îmi
voi continua scrisoarea cu câteva, să zicem, recomandări.

Știi, viața de student e foarte frumoasă. O să înveți să îți gestionezi singur resursele și dacă până acum mama ta cumpăra tot ce trebuie pentru a face o ciorbă, ea făcea curățenie, ea sorta și punea hainele în mașina de spălat... de-acum, surpriză, o să le faci singurel. Așadar, vei cumpăra chiar tu detergent și balsam de rufe. Nu, nu, nu e nici praf de spălat și nici condiționer, deși pentru tine par a fi cuvinte românești, o să fii privit puțin ciudat dacă le și rostești. O să înveți, dacă nu știi deja, să folosești aragazul, nu plitca, și cuptorul cu microunde, nu micravalnovca, și o să gătești în cratițe, nu în castruli. Și o să îți aranjezi singur hainele în dulap: tricourile, nu măicile, pantalonii scurți, nu șorții, șosetele, nu ciorapii, sau ciorapii dacă te referi la
ștrampii pentru fete.

Am vorbit cu mai mulți colegi basarabeni și am constatat aceeași frică – frica de a vorbi în fața tuturor colegilor. Înțeleg. Am trecut și eu prin aceleași frici. Îți îngheață vocea doar la gândul că o să zici ceva greșit, cu accentul tău specific, sau pur și simplu nu știi dacă te înțelege cineva. După ce am fost cinci ani studentă în România pot să-ți spun un secret. Colegilor tăi, profesorilor, o să li se pară chiar drăguț accentul tău, în plus, la Iași, Suceava, Vaslui, se vorbește cam la fel. Și, în general, profesorii au, de obicei, o atitudine deosebită față de studenții veniți din Republica Moldova. Nu de accentul tău trebuie să-ți faci griji, ci de cuvintele în limba rusă, sau, care nu sunt nici în rusă, nici în română. 

Hai să-ți dau un exemplu clasic, verbul ,,a primi”, mai exact, expresia: ,,la noi nu se va primi.”. Ce ai vrea să primești? Sau ce nu vei primi? Acest ,,a primi” e o traducere din limba rusă – ,,у нас не получится”. Și cum ar fi corect? Noi nu vom reuși. În loc de ,,nu mi s-a primit receta”, poți spune:
nu mi-a ieșit rețeta. Apropo, corect este rețeta, nu receta. 

Citește. Orice. În limba română. Citește ce vrei tu, doar citește. Fii mândru de accentul tău și învață cuvinte noi. 

Și aș vrea să-ți mai spun ceva. Să călătorești. România e atât de frumoasă. Și pentru a ști unde să călătorești, ții în mână cel mai bun ghid turistic, revista Natura. Răsfoiește edițiile mai vechi și vei găsi cu siguranță destinații de vis. Și, îmi permit să îți repet, ai reducere de 50% la biletele cu trenul în toată țara. Profită că ești student.

La final, îți doresc să fii integralist, adică să promovezi toate examenele și să nu ai restanțe. Simte-te ca acasă, pentru că ești acasă, acasă în România.

 

Ludmila HÂRJĂU

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 354

Susține Natura.md: Devino Patron!