„Sper să se mărească numărul producătorilor agricoli care folosesc tehnologii ecologice sănătoase”

– Domnule Viorel Gherciu, aveți doar câteva luni de când ați preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. De fapt, azi Republica Moldova este o țară aproape în exclusivitate agrară, ceea ce înseamnă că v-ați asumat o responsabilitate deosebită acceptând acest post. Dacă ați reușit să recapitulați, cum apreciați anul agricol 2021 și, pe parcursul lui,
care au fost cele mai mari provocări pentru producătorii agricoli?

– Sectorul agricol a fost și rămâne în continuare un sector foarte important pentru economia Republicii Moldova. Contribuția acestuia la produsul intern brut este una semnificativă, majoră chiar aș putea spune – 12 la sută. Forța de muncă încadrată în acest sector este aproximativ 35% din populație – și vorbim de populația rurală. Este important faptul ca noi să ne axăm pe segmentul sprijinirii agricultorilor și să dezvoltăm acest sector, ca să creăm condiții de trai decente pentru cei care locuiesc la sate, care continuă să dezvolte localitățile noastre rurale, având grijă ca ele să nu ajungă depopulate.

Anul acesta a fost unul bun pentru agricultori, dar, bineînțeles, nu pentru toate culturile. Totuși, în general, rezultatele sunt îmbucurătoare. Avem o roadă foarte bună la culturile cerealiere. Mai ales acum e important să menționez că e necesar să asigurăm în continuare dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, deoarece nu este suficient să ai doar o roadă bună, ci ca această roadă să poată fi ulterior valorificată cât mai eficient. Deci, e necesar să creăm o infrastructură post-recoltare bună, care să ne asigure că putem păstra produsele mai mult timp, ca să le putem vinde apoi cu un preț cât mai convenabil.

Provocarea cea mai mare în acest an a fost, totuși, criză energetică, criza care a pus în pericol asigurarea recoltării culturilor de porumb și floarea soarelui și care, fiind recoltate, necesită a fi și puse la păstrare în condiții corespunzătoare, căci, bunăoară, umiditatea în depozite nu-i ca atunci când acestea se află în câmp. Odată cu scumpirea resurselor energetice, s-au majorat și costurile de producere. Acest lucru este inevitabil. În rest, consider că agricultorii au făcut față provocărilor pe parcursul anului, chiar dacă în unele locuri culturile agricole au fost afectate de grindină. 

Sursă foto: Pagina de facebook Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

– O mare problemă pentru producătorii noștri agricoli sunt piețele de desfacere. Mai ales în ultimii ani, oamenii nu au unde își vinde roada. Cum o să vă consolidați eforturile cu autoritățile, inclusiv cele locale, pentru a diversifica piețele de desfacere?

– În contextul diversificării piețelor este important să acordăm o atenție deosebită îmbunătățirii calității produselor. La acest compartiment o să punem accentul pe asocierea și cooperarea producătorilor, în contextul obținerii produselor care sunt solicitate pe piață și care să corespundă cerințelor consumatorului, pentru a asigura unitatea și calitatea produsului. În următorii ani, o să ne axăm activitatea pentru a aloca resurse nemijlocit în lucrul cu toți producătorii – și cei mici, și cei mijlocii – ca să ne asigurăm că produc ceea de ce piața are nevoie. Asigurând un produs calitativ pentru piața locală, vom putea asigura ulterior și pentru alte piețe de desfacere. Totuși, vreau să menționez că astăzi produsele calitative obținute la nivel local nu au probleme cu piața externă de desfacere, iar geografia piețelor de desfacere s-a diversificat în ultimii ani – merele noastre ajung chiar în Malaysia și Bangladesh; strugurii ajung în Statele Unite ale Americii și în Canada; geografia de export a vinurilor, de asemenea, s-a extins foarte mult, înregistrând noi și noi regiuni pe mapamond. Aceste realizări au fost posibile datorită implementării programului de subvenționare, programului de modernizare.

– În zilele de toamnă, pe rețelele de socializare au fost postate foarte multe fotografii din localitățile de nord ale republicii, în care se vedeau mere descărcate și lăsate la marginea drumului. De ce producătorii motivau acest lucru prin faptul că n-au unde le vinde?

– Deși au trecut doar câteva luni de când am intrat în funcția de ministru al agriculturii, am reușit să particip la mai multe întâlniri cu producătorii agricoli din diverse regiuni ale republicii, inclusiv Soroca, Dondușeni, Edineț. Am avut discuții și cu producătorii de mere, care au dezmințit ceea ce spuneți la modul direct. Toți producătorii care cultivă soiuri de mere solicitate pe piață, conform calității cerute de consumator, inclusiv consumatorul local, nu au nici o problemă cu piața de desface- re, atât locală, cât și cea de export. Dar sunt probleme cu acei agricultori care nu produc soiurile de mere solicitate și nu au reușit să asigure calitatea lor. Și atunci, dacă calitatea nu este asigurată, producătorii sunt nevoiți să-și vândă marfa la un preț mai mic, o duc la fabricile de conserve care procură totul la un preț mult mai scăzut...

– În anul curent, foarte mulți producători agricoli au avut de suferit în urma inundațiilor și ploilor cu grindină, care le-au afectat culturile agricole. Cum a subvenționat Guvernul aceste pierderi?

– La moment, o hotărâre definitivă nu s-a luat la acest capitol. Vreau să vă spun ce planificăm noi pentru anul viitor. Deoarece apar des situații similare, în care agricultorii sunt afectați de inundații, grindină sau secetă, vom încerca să implementăm pe larg sistemul de asigurare în agricultură, inclusiv împotriva afectării culturilor în cazuri de grindină, secetă, ghețuri, inundații etc., astfel ca, acoperind în mare măsură prima de asigurare, ulterior responsabilitatea pentru compensarea pierderilor în cazul producerii calamităților să fie acoperită de către compania de asigurare. Este o practică folosită în țările Uniunii Europene.

Cred că o să reușim să o implementăm cu succes și în Republica Moldova. La acest compartiment avem de lucru atât cu compania de asigurare - în sensul ca aceasta să-și onoreze obligațiunile asumate -, cât și cu producătorii.

Sursă foto: Pagina de facebook Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

– Din păcate, în ultimii ani suntem afectați și de mari secete. Vestitul sistem de irigare din timpul sovietic a fost distrus. Ce se face pentru a revitaliza acel sistem sau pentru a adopta practici moderne de irigare? Avem noi capacități tehnice și surse de apă necesare pentru irigare?

– Până la preluarea mandatului de ministru, din inițiativa parlamentului a fost adoptată strategia pentru dezvoltarea sistemului de irigare, în contextul diminuării impactului negativ provocat de schimbările climatice. Eu am participat la elaborarea acestei strategii. Vreau să spun că pentru Republica Moldova reabilitarea sistemelor de irigare este o prioritate. E necesar, cel puțin, să ajungem la nivelul anilor ’90 din secolul trecut, ca să avem în jur de 15-20% din suprafețele agricole amenajate cu infrastructura modernă pentru a implementa tehnologii moderne de irigare. Aceasta ne va permite să asigurăm și securitatea alimentară a țării.

Ceea ce ține de resursele de apă disponibile, reamintesc faptul că apa pretabilă pentru irigare este preponderent disponibilă cea din bazinele râurilor Nistru și Prut. Dar, cu părere de rău, în timpul când culturile au nevoie stringentă de apă – lunile iulie-august, în perioada critică a anului - nu întotdeauna aceste surse asigură fluxul suficient de apă. De aceea, este important să ne axăm pe niște tehnologii inovaționale, pe niște principii care permit asigurarea acumulării apei în rezervoarele din interiorul țării și să asigurăm că aceste rezervoare acumulează și mențin o sursă calitativă de apă pentru irigare. În felul acesta, probabil, vom acorda o deosebită atenție inclusiv reabilitării celor aproximativ 5.000 de lacuri naturale și artificiale pe care le avem pe teritoriul republicii. Cu părere de rău, timp de mai mulți ani nu s-au efectuat lucrări de întreținere a acestor lacuri. Curățirea lacurilor va asigura majorarea capacităților de stocare a apelor în teritoriul țării. Aceasta este o primă necesitate, în al doilea rând - vom pune accentul pe crearea noilor rezervoare de acumulare a apei în timpul inundațiilor, combătând, astfel, inundațiile și asigurând stocarea apei care, mai apoi, va fi utilizată pentru irigare. Vom lucra cu experții în domeniu pentru a identifica locurile unde pot fi construite aceste rezervoare, asigurând, după cum spuneam, diminuarea pericolului inundațiilor și stocarea unor cantități de apă pentru irigare.

– Agricultura noastră suferă mult din faptul că în zonele rurale țăranii încă nu au reușit să se organizeze în asociații agricole. Ce face sau ce va face ministerul pe care îl conduceți pentru a
stimula producătorii agricoli să creeze asociații, după exemplul practicilor din țările cu o agricultură dezvoltată, ca ei să poată beneficia de subvenții și asistență tehnică?

– Soluția noastră sunt anume asocierile agricultorilor, căci nu putem inventa o altă „bicicletă”. Este modelul care funcționează cel mai eficient. În regiunea Bretania din Franța, de exemplu, legumicultorii au format cea mai mare cooperativă a legumicultorilor din Franța, care include aproximativ 15.000 mii de membri. Aceștia s-au asociat din motivul că au vrut să diminueze costurile de achiziție a importurilor, ca să-și construiască o infrastructură pentru a administra eficient producția pe care o obțin: să aibă frigidere, linii de sortare și de ambalare, transport etc. Același principiu, aceeași abordare ne propunem să o aplicăm și în Republica Moldova. Am adus un exemplu din Franța, dar aceste situații există în Germania, Danemarca sau Polonia. Deci, vom pune accentul pe asocierea producătorilor, propunând principii sănătoase și programe care îi va stimula pe producători să se asocieze.

Sursă foto: Pagina de facebook Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

– Domnule ministru, există astăzi o lipsă de specialiști bine pregătiți pentru sectorul agrar?

– Sigur. Și e foarte mare această lipsă. Dar, în același timp, vreau să spun că avem și specialiști foarte buni, care pot face față cerințelor pieței, care implementează cu succes tehnologiile moderne. Aceasta îmi dă încrederea că o să izbutim să asigurăm o bună dezvoltare a sectorului agrar, să asigurăm atragerea investițiilor, implementarea tehnologiilor moderne și eficiente. În acest context, vom pune accentul pe acele măsuri care asigură dezvoltarea durabilă a sectorului agricol – agricultura ecologică, agricultura prietenoasă mediului - în parteneriat cu prietenii și colegii noștri din Uniunea Europeană.

– Astăzi, care instituții pregătesc specialiști pentru sectorul agrar?

– Pentru asemenea viitori specialiști sunt deschise mai multe uși, dar nu se fac referințe numai la colegiile agricole care au această menire. Pregătirea specialiștilor se mai face la Universitatea Agricolă, la școlile profesional-tehnice. Deoarece am spus că mai multe uși sunt deschise, voi menționa inclusiv faptul că mulți agricultori din Republica Moldova au beneficiat și mai beneficiază de instruiri peste hotare, au văzut cum lucrează colegii lor din alte țări, care sunt acolo tehnologiile folosite. Pas cu pas, ei vor transfera această experiență și în agricultura moldovenească.

– Ați susținut masteratul în relații internaționale la Academia de Administrare Publică. Deci, puteți identifica oportunități de cooperare bilaterală cu alte țări. Ce veți face pentru realizarea unor proiecte comune cu alte țări în domeniul agriculturii? 

– Am lucrat în mai multe proiecte internaționale, atât în Republica Moldova, cât și peste hotare. Noi deja am inițiat discuții cu Banca Europeană de Investiții, care continuă să implementeze un șir de proiecte, inclusiv în sectorul agricol. Vom diversifica domeniul de aplicare, urmărind și reabilitarea sistemelor centrale de irigare. Am inițiat dialogul cu Agenția poloneză pentru dezvoltare în domeniul sectorului zootehnic, cu Banca Mondială, cu Agenția Statelor Unite pentru dezvoltare și cu un șir de alte agenții – parteneri de dezvoltare care sunt dispuși să susțină sectoarele noastre prioritare. În viitorul apropiat, vom putea discuta despre unele proiecte concrete, aprobate pentru a fi finanțate și implementate.

Sursă foto: Pagina de facebook Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

– Devin tot mai strânse relațiile noastre cu România. Frații noștri de peste Prut ne vin mereu în ajutor. Unul dintre multele exemple din anul curent este combustibilul acordat agricultorilor moldoveni de către statul român. Cum a fost el repartizat, căci s-a vorbit foarte puțin despre aceasta? Mai mult: ce programați cu colegii din România în domeniul agriculturii?

– Din câte cunosc, combustibilul repartizat în primăvara trecută a fost un ajutor extraordinar de util și sosit la momentul oportun pentru agricultori. Recent, am avut o vizită destul de productivă la București. Am convenit cu colegii noștri asupra mai multor inițiative pentru a fi dezvoltate în comun, inclusiv organizarea unor evenimente de promovare a produselor din Republica Moldova împreună cu produsele din România, implementarea proiectelor de dezvoltare a localităților rurale și diverselor tehnologii, punem la punct comerțul bilateral - facilitarea exportului de fructe și legume din Republica Moldo-va în România, căci am avut și o criză când staționau camioanele încărcate în vamă. Din fericire, această situație a fost depășită și camioanele nu mai stau câte două-trei zile în rândul de la vamă. Recent, am avut un eveniment comun împreună cu Federația GAL-urilor din România, la care am semnat un acord de cooperare pentru a susține grupurile de acțiune locală din Republica Moldova cu un sprijin concret, cu proiecte investiționale. Va fi o cooperare benefică. Mai avem și multe alte proiecte, pe care sperăm să le dezvoltăm pe parcurs.

– Domnule ministru, cândva erați un foarte bun prieten al revistei NATURA. Cum am putea să ne conjugăm eforturile pentru a ne atinge un scop comun – conștiință ecologică - chiar și în cea mai mică comunitate?

– Am fost și rămân un bun prieten al revistei NATURA. Această publicație este un credincios mesager, duce către cititor informația cea mai utilă, într-o formă foarte accesibilă. Eu mi-am dorit întotdeauna ca numărul celor care au acces la această revistă să crească. Din aceste considerente, am continuat să abonez prietenii și vecinii din localitatea mea de baștină. Voi face acest lucru încă mulți ani înainte. Revista NATURA ar putea să-și mărească numărul abonaților, folosind diversificarea și modalitățile de promovare a ei. 

Cu revista NATURA am putea promova agricultura ecologică, deoarece eu rămân în continuare un adept al agriculturii ecologice, în pofida faptului că trebuie să fiu imparțial. Nu vreau să zic că agricultura ecologică este o panacee pentru soluționarea tuturor problemelor, dar cred că agricultura ecologică poate să soluționeze multe dintre aceste probleme. În acest sens, menționez că cererea la produsele ecologice este în creștere nu numai pe piața Uniunii Europene, dar și pe piața locală. Deci, consumatorii din Republica Moldova, la fel, își doresc produse sănătoase și calitative. Este îmbucurător faptul că astăzi avem în țară aproximativ 30.000 de hectare cultivate în regim ecologic și certificate. Sper ca aceste suprafețe să se majoreze și mai sper să se mărească numărul producătorilor agricoli care folosesc tehnologii ecologice sănătoase pentru mediul înconjurător și pentru oameni...

Gheorghe BUDEANU

Susține Natura.md: Devino Patron!