Tendință îngrijorătoare: dispar speciile valoroase de pești din Nistru

Pe malul înnămolit al Nistrului, în satul Lalova, pescarul Serghei Chișlari, vorbește cu îngrijorare despre peștii pe care doar visează să-i prindă. „E puțin pește”, își spune of-ul cu durere. Același lucru îl confirmă și cercetătorul Dumitru Bulat - speciile autohtone, pe zi ce trece, sunt tot mai puține sau chiar riscă să dispară.

natura.md Mai 1, 2022 11:42 1837 0

Tendință îngrijorătoare: dispar speciile valoroase de pești din Nistru

„Înainte, în două ceasuri, prindeam 5 kg de pește”
„Da, nu-i ce a fost înainte! Mă duceam pe două ceasuri, prindeam 5 kg și reveneam la mal. Dar acum, toată ziua alerg și dacă prind 5 kg e bine. E puțin pește, mai pe scurt”, acestea au fost cuvintele lui Serghei Chișlari, pescar din satul Lalova, pe care l-am întâlnit la malul Nistrului.

El își amintește cu drag cum pescuia pe timpuri. „Prindeam pești mulți: șalău, știucă, somn, caras, plătică, leși, jereh, zgaroi, biban”, spune bărbatul. Cu mare tristețe ne zice că în prezent nu mai vede zeci de feluri de pești: „Șalăul, cleanul, somnul și crapul s-au rărit foarte mult, au fost prinși cu plasele. Nu am mai văzut cleanul, o specie ce se aseamănă cu nisetru”.

Un alt pește rămas doar în amintirile din copilărie este zgaroiul. „Erau cârduri negre de zgaroi. Acum a mai reapărut, dar foarte puțin și micuț”, continuă nea Serghei.

Pentru a verifica cele spuse de pescar, am mers la Institutul de Zoologie, la șeful laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură, Dumitru Bulat. Acesta a confirmat că speciile autohtone sunt în depresie numerică, adică sunt din ce în ce mai puține. Totodată, se atestă progresia speciilor străine. „Ceea ce pierdem din patrimoniul nostru sunt speciile autohtone, anume speciile noastre indigene. Cu toate că nimeni nu poate să spună exact câte specii am pierdut, să fie 19 sau 15, dar noi am pierdut foarte multe”, spune Dumitru Bulat, șeful laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură.

Printre speciile care au dispărut sau sunt pe cale de dispariție el enumeră peștii din familia sturionilor - nisetru, păstruga, morunul, viza. Sunt specii migratoare, care nu se pot ridica din Marea Neagră pe cursul râului. De asemenea, au dispărut speciile oxifile - iubitoare de oxigen, criofile - iubitoare de apă rece, proaspătă. În special, este vorba despre lipan, păstrăv indigen. Au intrat în zona de depresie numerică specii precum mihalțul (Lota Lota). Speciile reofile - care preferă apele curgătoare, înainte erau comune în râuri, iar acum sunt foarte puțin numeroase, ne comunică expertul.

Dispar speciile valoroase de pești
Cercetătorul observă o tendință de depresie numerică a speciilor de talie mare, specii care sunt economic valoroase. Acestea sunt capturate intensiv până la momentul când ating maturitatea sexuală și nu mai au șansa de a lăsa urmași. Se întâmplă deoarece speciile economic valoroase au nevoie de minim 3-5 ani pentru a ajunge la maturitatea sexuală, iar unele specii au nevoie chiar și de 18 ani.

Printre acestea se numără șalăul, care dispare din cauza pescuitului exagerat și a braconajului. Știuca, somnul, sunt, de asemenea, în depresie. Acești pești reprezintă nivelul trofic al răpitorilor și în mod obligatoriu trebuie restabiliți, este de părere Dumitru Bulat. În România, povestește cercetătorul, sunt impuse restricții drastice cu privire la pescuitul știucii. Ea se reproduce printre primele, la început de martie, când afară sunt temperaturi blânde. Știuca este foarte ușor de pescuit, deoarece vine la o adâncime foarte mică a apei și e victimă ușoară a braconajului. Dacă înainte era multă știucă în lacul de acumulare Dubăsari, acum practic aceasta a dispărut, populația s-a decimat total.

Speciile nevaloroase economic se înmulțesc cu spor
Cercetătorul Dumitru Bulat a evidențiat creșterea numerică a câtorva specii euribionte - care pot trăi cu succes atât în lacuri, cât și în bălți, în lacuri de acumulare, naturale, iazuri, heleșteie. Aici vorbim despre babușcă, biban, caras argintiu - specie invazivă și obleț. Sunt specii cu ciclul vital scurt, care se maturizează la câteva luni. Acestea intră în zona de progresie numerică.

Nistrul degradează, peștii - îl urmează
Nistrul suferă de poluare. O confirmă studiile, dar și oamenii ce trăiesc la malul apei. Observă cu ochiul liber poluarea și pescarul Serghei Chișlari. „Înnămolit e Nistrul, când e cald iese o putoare parcă a dust. Peștele care îl prind în papură miroase urât - trupul nu, dar capul pute a dust. Tot ce aduc ploile de pe deal ajunge în Nistru și la mal, aici, când se încălzește, începe a dospi. Și e bahnă, a bahnă pute, ca la iaz, tot aceeași”, constată localnicul.

Starea râului influențează starea peștilor. Colmatarea, altfel spus - înnămolirea râului, micșorarea concentrației de oxigen ca efect al eutrofizării (înverzirea apei), fragmentarea habitatelor și fluctuarea nivelului apei, poluările, fenomenul de bioinvazie, distrugerea boiștilor (zonelor de reproducere) și, desigur, braconajul și pescuitul ilicit - toate duc la degradarea calităţii și cantităţii a speciilor de pești, precum enumeră Dumitru Bulat, șeful laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură de la Institutul de Zoologie.

Braconajul, un pericol real pentru peștii din râurile republicii
Atunci când l-am întrebat pe Serghei Chișlari care ar fi cauzele micșorării numărului peștilor și dispariția acestora, pescarul ferm a spus că-s de vină braconierii, care înșiră plase, și oamenii care nu respectă legea. „Când e interzis, 2-3 luni, trebuie să stăm acasă, să ne odihnim, să facem alt lucru, nu să ieșim pe apă. Cu părere de rău, la noi lumea nu ascultă, când iese la mal peștele, toți fug după el”, zice cu regret localnicul. Nea Serghei ne spune că lumea continuă să folosească plasele. El susține că acestea trebuie distruse, interzise, iar atunci când nu vor mai fi plase, va fi și pește în Nistru.

Datele Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) confirmă braconajul în apele din R. Moldova. Șeful IPM, Ion Bulmaga, spune că anul trecut, 2021, au fost întocmite 966 de procese-verbale, au fost aplicate amenzi în valoare de peste 565 mii de lei cu aplicarea unui prejudiciu de 265 mii de lei. Amenda pentru pescuitul ilicit este între 300 și 600 de lei, iar în cazul utilizării obiectelor interzise aceasta ajunge de la 3.000 la 4.500 de lei, cu confiscarea echipajului.

Inspectorul de mediu Bulmaga susține că oamenii continuă să folosească uneltele și obiectele interzise la pescuit, ignorând efectul destructibil al acestora. Un caz aparte sunt undițele electrice, care din păcate „mai există”. „Practicarea pescuitului cu undița electrică distruge practic tot ce este viu, și aici ne referim la puiet și amfibieni, și nu numai”.

Pentru anul acesta, 2022, perioada de prohibiție la pescuit este stabilită de la 15 aprilie până la 15 iunie, timp de 62 de zile consecutiv. Nu e de ajuns să contracarăm braconajul, trebuie neapărat să reabilităm habitatele peștilor, să le creăm condiții optime de viață, atenționează Dumitru Bulat. Cercetătorul îndeamnă să salubrizăm malurile râurilor, să instalăm stații de epurare, să păstrăm și să asigurăm continuitatea de curgere a râurilor. Și, nu în ultimul rând, să mărim suprafețele boiștilor, adică a zonelor de reproducere, pentru salvarea speciilor autohtone.