Va spune în toate limbile: „Un mediu curat este un suflet salvat!”
Să scrii despre Pînar Yîldîz sau despre Mariana Bunu, numele bunei ei ce-l poartă și-i place să-l audă când este strigată, e ca și cum ai avea binecuvântarea scrisului. Acum este studentă la Facultatea de Litere, specialitatea „Traducere și interpretare, franceză-engleză” USM. A crescut la țară, în satul Hirova din raionul Călărași, mai mult cu bunica Maria, a cărei educație solidă a fost în stil alecsandrian – rigoare, disciplină, dragoste de frumos și lucururi mărețe. Apoi a făcut studiile liceale la Alecsandri din Chișinău, pe care l-a absolvit cu media 8.50. Crescută fără corigențe la morală, Pînar a respectat de mică munca mamei Tatiana și a înțeles prea devreme lipsa fizică a ei, distanța și dragostea maternă, fiind substituite de rigoarea ministerială a bunicii, pe care o respectă și o venerează.
Viitoarea traducătoare de pe acum este o tânără poliglotă, cunoaște la un nivel înalt limbile română, engleză, franceză, turcă și rusă. Ai zice că au influențat-o reprezentanții umaniști, cunoscători ai mai multor limbi, dacă punem în calcul că valoarea lor adevărată era trecută și prin limbile clasice – greaca și latina. Pînar are de pe acum ambiția să nu se oprească la cunoașterea acestor cinci limbi, nu e vina ei că limbile civilizației sunt evacuate din școala modernă. De mică îi traducea bunicii serialele turcești, o învăța alfabetul latin, iar buna i-a ursit că va deveni traducătoare. Acum, facultatea îi dă prilejul și toate motivele să crească intelectual, citește mult și învață așa cum trebuie să facă un student. Sunt deprinderi formate în liceu, când Pînar avea cărțile clasicilor pe masă, adunate în propria bibliotecă, dovadă că munca mamei o investea în creșterea ei intelectuală. Cum să nu fie apreciată această copilă prea atașată de carte, prea bună, prea educată, prea sensibilă, cu lumea din jur, în primul rând, de o bunică, o mamă, de profesori sau diriginta ei, care i-au urmărit virtuțile, iar tânăra le-a câștigat.
La facultate se regăsește în specialitatea aleasă, apreciază pregătirea multor profesori, iar îndemnul „Per aspera, ad astra” e un motiv că greutățile le va învinge. Vrea să ajungă la nivelul unui traducător priceput și prestigios prin munca proprie.
Atunci când cunoști tineri capabili să meargă împotriva curentului, te încearcă simpla curiozitate să-i întrebi cum găsesc putere și ambiție să se desprindă de rutina veacului. Pînar își cunoaște „generația, care nu știe ce este dragostea adevărată și nici a părinților lor”, care „își trăiesc viața din plin fără prea multe obligații”, care nu au învățat prea multe din antiexemplul distructiv al generației ciocoilor vechi, despre care scrie Mateiu I. Caragiale. Dorința ei de a studia nu a îndreptat-o neapărat spre o școală din străinătate, chiar dacă posibilitățile familiei i-ar favoriza o bursă în altă țară. A preferat ca numele ei de altă origine, după studii temeinice, să demonstreze că nu există niciun sistem să îngenuncheze o țară dacă oamenii ei nu-și compromit iubirea de pământ. Ba chiar studenta la limbi străine este preocupată și de sistemul ecologic din R. Moldova. Îl vede prea puțin dezvoltat și ar vrea „mai mult efort din partea populației, a tinerilor de a trezi spiritul ECO, aceștia privind mediul autohton cu ochi pustii și indiferenți”. Crede că „mai multe activități obligatorii” ar duce la „mobilizarea plantării copacilor în RM”, așa încât aceștia să nu fie „lăsați în voia sorții, fiind udați doar atunci când vine ploaia”.
Studenta la limbi străine, Pînar Yîldîz, va spune în toate limbile pe care le va cunoaște că fiecare trebuie să aibă grijă „de sistemul natural al RM pentru a transmite spiritul ECO următoarelor generații”. Se implică personal în păstrarea și salvarea biodiversității naturale a R. Moldova, pentru că UN MEDIU CURAT ESTE UN SUFLET SALVAT.
Silvia STRĂTILĂ
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 359
Susține Natura.md: Devino Patron!