Zece izvoare pentru a ne potoli setea și răcori sufletul

La mijloc de vară aridă și secetoasă, răcoarea poate fi găsită doar în păduri unde mai auzi susurul unui izvor ce aduce la suprafață apă rece din adâncurile pământului! Aceste „robinete” curg fără oprire și ne udă buzele, aducând prospețime acolo unde pământul e pârjolit de uscăciune. 

Câți dintre noi, obosiți și aproape fierți de arșiță, am mulțumit din suflet celor care s-au învrednicit să amenajeze un izvor pentru trecătorii însetați? Câți dintre noi am simțit că nu ne-am stins doar setea la aceste izvoare, ci ne-am adăpat chiar sufletul, că picătura de apă ne-a pătruns în adâncul ființei și ne-a hrănit cu energie din cotloanele ascunse ale pământului pe care călcăm? Cu toții am avut aceste stări, deoarece cu toții suntem urmașii țăranilor, greu încercați de lipsuri, care au știut să prețuiască orice picătură de apă! Cu toții știm că apa de izvor este mult mai bună decât apa râurilor, căci rocile din care se naște o filtrează și îi oferă oxigen și alte elemente chimice, împrumutate din straturile pământului. 

Pentru străbunii noștri, izvoarele au fost de multe ori pivotul central al comunității în care trăiau: aici veneau să-și potolească setea atât oamenii, cât și vitele satului sau păsările cerului; aici veneau gospodinele să spele hainele familiei, tot aici veneau copiii să se stropească cu apă și fetele mari să-și săvârșească ritualurile de frumusețe. Izvorul a fost mereu un simbol cultural și istoric al localității, lucru demonstrat chiar și în zilele noastre, când avem diverse repere sau locații botezate „La izvor”. În localitățile care țin la patrimoniul lor, izvoarele au o arhitectură corespunzătoare, care păstrează anumite rigori estetice, și unde sătenii au grijă să planteze flori, să prevină acumularea deșeurilor și să păstreze mereu o cănuță pentru a ușura băutul apei!

Ei bine, tot plimbându-mă prin țară și poposind prin diverse locuri încântătoare, mi-am dat seama că nicio vară nu ar fi cu adevărat trăită din plin dacă nu am vizita măcar unele izvoare din țara noastră. De aceea, am ales să fac o listă cu câteva locuri concrete, unde apa izvorăște cu un farmec aparte, și care pe mine m-au impresionat cu adevărat! Așadar, vă propun un colaj de destinații mai neobișnuite!

Izvorul din satul Sămășcani

Izvorul din satul Sămășcani. Foto: Gheorghe Țîcu

Am ales să încep cu acest izvor pentru că mi-a plăcut teribil de mult! În ziua când l-am vizitat, era o căldură cumplită, iar sunetul puternic al acestui izvor și prospețimea apei care se revărsa în jur m-au făcut să mă descalț și să mă bag sub jetul rece! Nu mă așteptasem ca apa să cadă peste mine cu atâta forță – eram fascinată de vigoarea pământului care împingea cu atâta putere pe secundă apă proaspătă!

Acest izvor este situat în satul Sămășcani (raionul Șoldănești) și are un debit foarte mare, de 170-220 l/minut. Deloc întâmplător, izvorul are statut de monument al naturii de tip hidrologic, fiind inclus în topul celor mai importante izvoare din țară. De jur împrejur, izvorul este mărginit de pereți masivi de piatră, pe care sunt scrise câteva citate despre importanța apei: „Apă sfântă, Apă vie/ Apa este baza vieții tuturor”. Pe un alt perete scrie „monument al naturii”, pentru a-i anunța pe toți vizitatorii de locul important în care se află. Apa izvorăște din două țevi montate în pereți și se scurge direct pe sol, formând un lac mic prin care m-am plimbat lepuind cu picioarele. După ce iese din acest lac, apa formează mai departe printre tufișuri o mică zonă umedă, apoi merge la vale sub forma unui firicel de apă care alimentează râulețul Rezina. În acea zonă umedă întreținută de apa izvorului, își duc viața câteva specii de amfibieni, care adoră acest habitat, deoarece nu le deranjează nimeni: broasca de iarbă (Rana temporaria) și izvorașul cu abdomen roșu (Bombina bombina). 

Izvorul Cărăușilor din Climăuții de Jos

Izvorul Cărăușilor din satul Climăuții de Jos. Foto: Gheorghe Țîcu

Rămânem în raionul Șoldănești, dar ne deplasăm pe malul Nistrului, în cel mai pitoresc sat din Republica Moldova: Climăuții de Jos! Această localitate, străjuită de un amfiteatru de stânci masive și inundată de un verde luxuriant, mi-a părut un superb colț de rai care „ia fața” oricărui sat de pe la noi. Știu, sunt subiectivă și imparțială, la fel ca un adolescent îndrăgostit de muza perfectă. Însă și eu m-am îndrăgostit de prospețimea și frumusețea acestui sat deosebit!

Cine poposește pe aici, trebuie neapărat să viziteze izvorul Cărăușilor – istoria povestește că odinioară treceau prin sat diverși negustori cu carele încărcate de provizii. Înainte de a trece Nistrul, ei făceau un popas pentru a se odihni și a-și adăpa vitele cu această apă rece, curată și filtrată de rocile speciale ale canionului nistrean. În prezent, izvorul este amenajat cu pereți de piatră și acoperiș, iar apa curge cu un debit puternic (18 litri pe secundă) într-un uluc de lemn. Surplusul de apă se varsă la vale, formând bălți și zone umede în care diverse specii de insecte și broaște o duc ca în sânul lui Avram: viespea gigantică (Megascolia maculata), albina valgă (Xylocopa valga), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca de lac mare (Rana ridibunda) și broasca de lac mică (Rana lessonae). Totodată, apa izvorului îmbogățește și sporește râulețul Cușmirca, numit de localnici și Climăuți, care se varsă în Nistru.

Izvorul de lângă satul Zahorna

Un alt izvor important din raionul Șoldănești, care este totodată și un monument al naturii de tip hidrologic, este amplasat într-o vâlcea lângă satul Zahorna. Locul este parțial amenajat sub forma unei construcții de piatră. Din păcate, apa acestui izvor nu este potabilă și nici nu poate fi utilizată în irigație, pentru că este foarte dură și conține nitrați. În plus, debitul este relativ mic, de aceea izvorul este oarecum lăsat în anonimat și nu ține piept cu suratele sale descrise mai sus. 

Izvoarele din satul Horodiște

În acest sat din raionul Rezina am poposit de multe ori, însă niciodată nu m-am gândit să iau la „puricat” interesanta rețea de izvoare, care străbate localitatea. Mai exact, satul se laudă cu șapte izvoare ce „răsar” din pământ în diverse locuri: izvorul lui Stici (sau de la Victor Todiță), izvorul Blănăriței, izvorul Boierului (sau de la bancă), izvorul lui Camencean, izvorul lui Capșa, izvorul cel Mare (numit și izvorul lui Himici) și izvorul lui Trifan Epure. 

Izvorul Blănăriței – acesta a fost primul izvor la care am poposit pentru a-mi potoli setea. Cupola de beton și combinația de culori verde cu albastru în care era vopsită m-a făcut să înțeleg că este un izvor important și popular în localitate. Pe pilonii de piatră ai gardului am avut surpriza să găsesc înscripționate diverse cuvinte menite să lumineze fețele trecătorilor: „Noroc”, „Pace”, „Voie bună”, „Frăție”. Aproape de locul unde izvorăște apa este inscripționat anul în care izvorul a fost reparat și amenajat: 1988. Izvorul Blănăriței asigură debitul râulețului Valea Satului, a cărui albie în aval traversează rezervația peisagistică Țipova. 

Izvorul Blănăriței din satul Horodiște. Foto: Gheorghe Țîcu

Izvorul lui Stici - numit și izvorul de la Victor Todiță, acest izvor este amplasat în partea de sud a satului și are cel mai mare debit dintre cele șapte izvoare ale Horodiștelui (50 l/min). Pe frontispiciul construcției care acoperă izvorul stă scris „Oprește-te o clipă aici lângă izvor, și potolește-ți setea, stimate trecător”. Câtă duioșie și dragoste de oameni cuprinde această vorbă! 

Izvorul lui Stici din satul Horodiște. Foto: Gheorghe Țîcu

Izvorul Boierului, Izvorul lui Camencean, Izvorul lui Capșa – am grupat aceste trei izvoare într-un singur loc pentru că ele de fapt sunt situate grămăjoară în partea de sud-est a satului. Tot ce trebuie să faci pentru a le găsi pe toate trei este să-ți ciulești urechea și să asculți susurul de apă din diferite direcții. Unul după altul, izvoarele se lasă descoperite de după vegetația bogată, întreținută zi de zi de această apă dătătoare de viață. Eu am avut norocul să dau de niște copilași care se jucau prin zonă, care m-au ghidat cu precizie spre toate cele trei izvoare.

Izvorul cel Mare – în ciuda numelui, izvorul nu e mai mare decât restul izvoarelor din sat, nici după debit, nici după suprafață sau dimensiunile construcției. În schimb, era amenajat foarte frumos, având un bazin de acumulare îngrădit și un uluc separat pentru spălatul rufelor. Când am ajuns acolo, un bărbat și-a adus covorul din casă, l-a așezat sub jetul de apă și l-a lăsat să se înmoaie. După care a plecat înapoi în ogradă, fără nicio grijă că cineva i-ar putea fura podoaba. La o adică, cine să fure un covor greu și îmbibat cu apă?!

Izvorul cel Mare din satul Horodiște. Foto: Gheorghe Țîcu

Izvorul lui Trifan Epure – acest ultim izvor este amplasat în partea de vest a satului, fiind și cel mai izolat izvor din cele șapte. Se pare că ultima oară când a fost amenajat era în 1969, iar de atunci a fost lăsat în paragină. 

Veți fi poate surprinși să vedeți că lista mea de azi se limitează doar la raioanele Șoldănești și Rezina, dar trebuie să recunosc, cu mâna pe inimă, că această regiune m-a impresionat atât de mult, încât am ținut neapărat să împărtășesc experiența cu voi!

Silvia URSUL
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 348

Susține Natura.md: Devino Patron!